Traficul de fiinţe umane este o violare flagrantă a drepturilor omului. De cele mai multe ori, implică violenţă fizică şi psihică, viol, răpire şi sclavie.
Traficul de fiinte umane şi sclavia iau amploare in multe locuri, fiind alimentate de cererea de bunuri produse în atelierele în care lucrează persoanele traficate sau de banii persoanelor dispuse să plătească pentru servicii sexuale.
Aceste lucruri se întâmplă în jurul nostru, oriunde în Europa, poate chiar în oraşul în care locuieşti tu.
Cei mai expuşi riscului sunt tinerii. Pentru că au nevoie de resurse financiare sau îşi doresc o situatie financiară mai bună pentru ei şi familiile lor. Infractorii le distrug, însă, visele şi speranţele.
Supărat? Ar trebui să fii. Nu ai fi supărat dacă ţi s-ar întâmpla ţie sau unei persoane pe care o cunoşti?
Victimele sunt bărbaţi, femei şi copii din toate mediile, indiferent de rasă sau clasă socială. Infractorii îi obligă sau îi păcălesc cu promisiuni false, implicându-i în situaţii pe care nu le pot controla.
De cele mai multe ori, victimele sunt persoane tinere şi ambiţioase, care caută oportunităţi economice, de călătorie sau de studii în străinătate. Infractorii profită de visele şi speranţele acestor persoane pentru a-i exploata sau vinde ca sclavi.
Victime por fi chiar şi fete care doresc să lucreze în industria sexuală dar care sunt prinse în capcană şi exploatate, fiind forţate să presteze servicii sexuale pentru puţini bani sau fără a fi plătite.
Victimele sunt forţate să lucreze împotriva voinţei lor, fiindu-le restrânsă libertatea de mişcare prin violenţă sau ameninţări.
Infractorii le ameninţă, de asemenea, famiiile. Femeile traficate în industria sexuală sunt obligate să întreţină relaţii cu anumiţi bărbaţi, împotriva voinţei lor; acest lucru înseamnă că sunt violate.
Infractorii obligă victimele să returneze “ajutorul” financiar pe care l-au primit - o sumă care creşte continuu -, la care se adaugă dobânda şi cheltuielile vieţii de zi cu zi.
Victimele care evadează sau sunt salvate reuşesc cu greu să îşi reia vieţile normale. De cele mai multe ori, nu primesc ajutorul medical de care au nevoie după aceste traume. Aceste victime sunt tratate adesea ca infractori sau imigranţi ilegali.
Victimele care se întorc acasă pot fi supuse unor tratamente discriminatorii sau intolerante din partea comunităţii, sau chiar din partea familiei şi prietenilor.
Fiecare persoană are acelaşi drept elementar de a-şi urma visele şi speranţele, de a căuta o viaţă mai bună pentru sine sau pentru familie, de a călători sau studia, de a găsi un loc de muncă mai bun.
Oportunităţile existente pe piaţă sunt, în mare parte, legitime. Cazurile când prietenii sau membri ai familiei care devin traficanţi sunt destul de rare.
Având în vedere gravitatea acestui fenomen şi a faptului că tot mai multe tinere devin victime ale traficului de persoane, plecând în străinătate cu vise caracteristice vârstei şi trezindu-se singure printre străini, sechestrate, ameninţate, abuzate, adevărate sclave ale traficanţilor, este binevenită prezentarea câtorva aspecte legate de acest fenomen.
Traficul de persoane este un fenomen complex al zilelor noastre, un fenomen subteran cu dimensiuni globale, vinovat de producerea a milioane de drame omeneşti. Oricât de crudă ar părea exprimarea, ea este reală, fiinţele umane fiind vândute şi revândute din ce în ce mai scump, ca simple obiecte şi apoi exploatate.
În România, victimele sunt racolate cu predilecţie din rândul fetelor şi tinerelor femei cu vârste cuprinse între 13 şi 33 de ani ( un sfert sunt minore, peste jumătate au vârste cuprinse între 18-23 de ani). Dintre tinerele repatriate voluntar şi asistate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie -Biroul OIM Bucureşti, în mare parte au fost duse în Bosnia Herţegovina, apoi în Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul în alte ţări. În ceea ce priveşte scopul traficului în anumite ţări de destinaţie, printre acestea - Spania, Austria, Germania – trafic pentru exploatare sexuală, Grecia – trafic pentru muncă în condiţii ilegale, Franţa, Italia – pentru cerşetorie. Tendinţa care se remarcă este ca transportul să se facă în grupuri mici, pentru a fi mai greu de sesizat de către autorităţi.
Din mărturiile lor reiese că traseul tipic al unei victime, de la racolare până la eliberare, este marcat de ABUZURI grave. Prinse în capcana traficanţilor, victimele sunt supuse unor tratamente înjositoare şi exploatate în regim de sclavie. În majoritatea cazurilor, ele sunt forţate să accepte exploatarea sexuală, dar şi alte forme de servitute
Campania Nu inchide ochii STOP! traficului de fiinte umane!,este un program de mobilizare a comunităţii împotriva traficului de fiinţe umane.
Iniţiativa strângerii de fonduri vizează înfiinţarea unei asociaţii care să ofere servicii de asistenţă victimelor traficului de fiinţe umane. Persoanele exploatate suferă traume psihologice complexe şi profunde făcând reintegrarea lor în societate dificilă. Viitoarea asociaţie va creşte şansele acestora de a beneficia de servicii sociale necesare.
Banii donaţi de dumneavoastra vor ajuta la înfiinţarea unui program terapeutic pentru victimele traficului de persoane. Cu ajutorul acestor banii colectați, programul Nu inchide ochii! STOP traficului de fiinte umane! va avea posibilitatea de a continua activitățile de mobilizare a comunității împotriva traficului de persoane precum: campanii stradale, distribuirea de materiale informative de conștientizare, seminarii, cursuri de formare, conferințe, grupuri de discuții cu tinerii. Este nevoie de o suma mare de bani pentru înfiinţarea unui adapost, însă fiecare gest contează.
Campania Nu inchide ochii STOP traficului de fiinte umane! invitacompaniile din Romania sa participe la acest eveniment de impact asupra comunitatii, prin strangere de fonduri. Companiile care doresc sa joace un rol important in comunitatea din care fac parte, care vor sa dezvolte un program de spronsorizare coerent si pe termen lung, si care vor sa-si implice angajatii in diverse actiuni cu profil social, pot alege sa faca parteneriat cu noi. Compania poate alege sa incurajeze angajatii sa contribuie si prin oferirea de sponsorizari – sponsorizare ce poate poate fi o suma fixa-. De aceea, anul trecut, aceste companii au sprijinit initiativele noastre de ajutorare a persoanelor abuzate: Raiffeisen Bank, British American Tobacco, GlaxoSmithKline, JW Marriott, Deloitte, Johnson Wax, Hewlett-Packard, 3M, Achieve Global, Saatchi& Saatchi, Coca-Cola, World Learning, American School of Bucharest si AmCham. Sunt hotaraţi sa continue acest sprijin si in acest an. Pe langa companiile importante din Romania vom avea ca invitati persoane influente (oameni de afaceri, oameni politici ,persoane publice ) care vor putea ajuta prin contributiile lor.
Cum se realizeaza traficul de fiinte umane?
Traficanţii folosesc persoane care recrutează victimele.
Aceste persoane pot fi cunoscuţi ai victimelor, în care acestea au încredere: prieteni, rude, iubitul/iubita sau chiar părinţii. Cea mai mare parte sunt femei. Acestea oferă locuri de muncă în străinătate, călătorii pentru muncă sau studii, sau alte oportunităţi atractive.
Persoanele care recrutează utilizează, de asemenea, reclame false în presa locală, agenţii false de recrutare sau pagini de intemet false, destinate recrutării. Promit locuri de muncă bune ca secretare, chelneriţe, dădace, modele, dansatoare, asistente, etc.
În plus, pot oferi sprijin material pentru transport sau perfectarea documentelor de călătorie. Pot fi foarte convingătoare.
Potrivit datelor Politiei Romane, victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor si tinerelor femei cu varste cuprinse intre 13 si 33 de ani. Un sfert sunt minore, peste jumatate au varste cuprinse intre 18-23 de ani. Dintre tinerele repatriate voluntar si asistate de Organizatia Internationala pentru Migratie -Biroul OIM Bucuresti, in mare parte au fost duse in Bosnia Hertegovina, apoi in Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul in alte tari. In ceea ce priveste scopul traficului in anumite tari de destinatie, printre acestea - Spania, Austria, Germania - trafic pentru exploatare sexuala, Grecia- trafic pentru munca in conditii ilegale, Franta, Italia - pentru cersetorie.
Romania este o tara-sursa, dar si o tara de tranzit pentru barbati si femei din Moldova, Ucraina si Rusia traficati catre Italia, Spania, Germania, Elvetia, Republica Ceha, Cipru, Grecia si Austria in scopuri de munca fortata si exploatare sexuala. Minori romani sunt traficati in interiorul tarii in scopuri de exploatare sexuala si cersetorie fortata. Femeile si fetele rome sunt foarte vulnerabile in fata traficului de fiinte umane.
Romania continua sa inregistreze progrese importante in ceea ce priveste combaterea traficului de fiinte umane, dar inca exista dificultati in a identifica victimele acestor activitati si a crea un sistem functional de asistenta pentru acestea, se arata in raportul pe 2007 al Departamentului de Stat. "Guvernul Romaniei nu indeplineste intru totul standardele minime in vederea eliminarii traficului de fiinte umane; cu toate acestea, depune eforturi semnificative in acest sens", se arata in raport.
In decembrie 2006, guvernul a lansat o baza de date nationala pentru a contribui la procesul de identificare a victimelor. In raport se arata ca Romania ar trebui sa isi intensifice eforturile de dezvoltare a unui sistem si a unui standard national de redirectionare a victimelor. In plus, Guvernul ar trebui sa realizeze o campanie de constientizare in vederea reducerii cererii, avand drept public-tinta clientii comertului sexual.
In 2006, 164 de traficanti condamnati au ispasit pedepse cu inchisoarea de la 6 luni la 15 ani, iar 23 de traficanti nu au ispasit pedepse cu inchisoarea. Acest lucru reprezinta o imbunatatire semnificativa in comparatie cu anul 2005, cand peste 40% din traficantii condamnati nu au executat pedepse cu inchisoarea.
Tot anul trecut, guvernul a stabilit 15 centre regionale de asistenta pentru victime. Aceste centre raspund de implementarea proiectului de coordonare a victimelor si de identificarea si redirectionarea victimelor catre adaposturi administrate de ONG-uri si de guvern. Desi guvernul a administrat cel putin 9 adaposturi pentru victimele traficului de fiinte umane la nivel national, calitatea si constanta acestora au variat de la regiune la regiune. De-a lungul anului 2006, guvernul a identificat un numar total de 2.285 de victime.
Traficul de femei este o piata aflata in crestere, comparabila astazi cu traficul de droguri sau de arme. Aceasta piata este alimentata de fanteziile barbatilor occidentali care includ sex cu alte rase sau dupa principiul dominarii, acestia fiind dispusi sa isi cheltuiasca banii pentru a avea, la orice ora din zi si din noapte, orice femeie isi doresc. Statutul social inferior, discriminarea femeilor divortate, vaduve sau victime ale violurilor, precum si situatia materiala precara (cauzata de posibilitatile limitate de angajare sau educatie si de saracie), aspecte negative care s-au amplificat in decursul schimbarilor socio-economice din ultimii ani, contribuie la mentinerea acestei afaceri teribile.
Femeilor li se promit in general un loc de munca bine platit intr-o tara straina. Dupa trecerea granitei li se ia insa pasaportul, iar femeile sunt obligate sa se prostitueze in bordeluri. Ele traiesc si muncesc in conditii
similare sclaviei, ele indatorandu-se la traficanti, care preiau cheltuielile de transport si toate celelalte cheltuieli. Stigmatizarea sociala pe care o impune violenta exercitata asupra lor dar si tara straina nu face decat sa sporeasca gradul de dependenta al victimelor. Faptul ca in unele tari (Cambogia, Tailanda) sunt preferati, in mod traditional, baietii, face ca multi parinti - din nevoie sau chiar buna-credinta - sa-si vanda fiicele unor retele de traficanti. Deseori se intampla insa ca femeile sa fie chiar rapite.
1. Nivelul de trai. Cele mai multe dintre victime apartin unor familii in care unul dintre parinti, sau chiar ambii, sunt someri, confruntandu-se cu mari dificultati materiale, sau ele insele au o situatie familiala grea, fiind abandonate de soti si avand copii in intretinere.
Marea majoritate a victimelor traficului provin din Moldova, care este recunoscuta pentru pungile de saracie comunitara. Din moment ce comunitatea nu ofera prea multe perspective (locuri de munca, locuinte), femeile merg sa castige bani pentru a-si putea satisface anumite nevoi. Variatia ratei saraciei este responsabila, intr-o oarecare masura, de migratia ilegala si de traficul de persoane. Persoanele sarace sunt cele mai vulnerabile. Desi din analizele intreprinse se observa ca fetele provin din familii unde nu exista probleme financiare atat de mari, saracia este inca considerata a fi una dintre cauzele traficului.
2. Somajul. o alta cauza importanta a traficului o reprezinta rata mare a somajului. Lipsa locurilor de munca si slaba lor calificare fac ca femeile sa cada in capcana traficantilor. Trebuie evidentiat aici si nivelul scazut al salariilor, care nu acopera minimul necesitatilor. in multe situatii, aceste persoane, daca isi gasesc un loc de munca, sunt angajate fara documente oficiale si sunt prost platite.
3. Educatia. Cele mai multe dintre fetele care sunt traficate nu si-au incheiat ciclul obligatoriu de educatie. Ele nu au o calificare adecvata, nu au experienta pe piata muncii si, astfel, sunt mai vulnerabile. Vulnerabilitatea este invers proportionala cu nivelul de educatie. Cele mai vulnerabile (circa 40%) sunt cele care nu au terminat liceul, avand varsta cuprinsa intre 15�20 de ani. in ultimii ani, varsta fetelor traficate a scazut chiar la 12, 13 ani. Educatia, ca rezultanta a nivelului pregatirii scolare si profesionale, dar si ca nivel al educatiei receptate si sedimentate in plan familial si social, este factorul de formare al responsabilitatii, inteleasa nu neaparat in sensul asumarii unei obligatii anume, sau ca adoptarea unei conduite conforme normelor sociale ale momentului, ci ca si capacitate de raportare lucida, realista, la complexul de circumstante ce se succed in viata personala si in care se include, decisiv, alternativele ocupationale. Lipsa de educatie le face pe victime sa poata sa se orienteze in tarile de destinatie numai spre munci care nu cer indemanare si pricepere foarte mare si, deci, sunt prost platite, sau spre locuri de munca temporare, desfasurate in conditii precare.
4. Mediul familial. Femeile provin, in general, din familii in care alcoolismul, conflictele si antecedentele penale sunt o constanta, ca si lipsa afectiunii parentale. De aceasta situatie familiala profita multi dintre traficanti, care mimeaza fata de victime interese de natura afectiva, in momentul racolarii. Multe dintre victime incearca sa scape dintr-un mediu familial dominat de violenta sau un mediu familial prea constrangator.
5. Existenta unui model de succes. Una dintre cauzele cele mai importante o reprezinta modelul de reusita in viata pe care victimele il au. Din analiza cercetarilor intreprinse in domeniul traficului de femei a reiesit ca principala cauza a migratiei o reprezinta nu lipsa mijloacelor de trai, ci perceptia indivizilor vizavi de posibilitatile lor de autorealizare in Romania. Un mediu in care oportunitatile oferite generatiei tinere sunt extrem de reduse, iar sansele de angajare sunt mici, ii face pe cei mai multi sa considere ca nu se pot realiza decat in strainatate. Multe dintre tinere au fost expuse la povesti despre migratia de succes, ceea ce le creste gradul de vulnerabilitate.
Prin trafic de fiinte umane se intelege “recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare sau prin utilizarea fortei sau a altor forme de constringere, prin rapire, escrocare, inselaciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei pozitii vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obtinerea consimtamintului unei persoane care are control asupra alteia, in scopul exploatarii.
Exploatarea include cel putin prostitutia sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau servicii fortate, sclavia sau practici similare sclaviei, servitutea sau prelevarea de organe” (din documente oficiale ale ONU).
Din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de fiinte umane include:
-sclavia
-munca fortata
-violenta
-abuzul de incredere
-agresiunea fizica si psihica a persoanei.
Din perspectiva economica, traficul de fiinte umane presupune:
-interese financiare
-retele regionale si internationale de trafic de fiinte umane
-crearea conditiilor in care o persoana poate fi transformata in marfa
-circulatia ilicita a banilor pe baza carora se realizeaza traficul
-o stare de saracie accentuata a victimelor care se intorc in tara mai sarace decat au plecat, unele chiar avand datorii acumulate la plecarea in strainatate.
(Documente OIM)
Estimările privind femeile şi copiii traficaţi în fiecare an pe piaţa sexuală (adesea prin forţă sau răpire) şi pe piaţa muncii forţate variază considerabil, între 700.000 şi 4 milioane. Vânzarea tinerelor pentru sclavie sexuală, o încălcare gravă a drepturilor lor şi o ameninţare pentru sănătatea lor, a crescut considerabil în ultimii 10 ani. Sărăcia extremă, statutul inferior al femeilor şi al fetelor, controalele vamale îndoielnice şi implicarea celor care ar trebui să aplice legea în activităţile de trafic, toate acestea contribuie la răspândirea fenomenului.
În Asia şi Europa de est, fete de 13 ani sunt traficate ca “soţii la comandă” (sursa: UNICEF.The Progress of Nations, 1997). În India, se estimează că două din cinci femei care prestează servicii sexuale au sub 18 ani (sursa: UNICEF, UNAIDS şi OMS, 2002). Conform unor estimări regionale, între 1 şi 2 milioane de bărbaţi şi femei sunt victime ale traficului în fiecare an, majoritatea în Asia. Peste 225.000 dintre ei provin din Asia de sud est, iar aproximativ 150.000 din Asia de sud. (Huntington, Dale. 2001. Anti-Trafficking Programs in South Asia: Appropriate Activities, Indicators and Evaluation Methodologies: Summary Report of a Technical Consultative Meeting: 11-13 September 2001, Kathmandu, NepalNew Delhi: The Population Council).
Traficul de persoane a devenit o afacere globală care generează profituri imense pentru traficanţi. Noi rute pentru trafic sunt stabilite în mod regulat, iar piaţa documentelor false de călătorie, a transportului clandestin şi a trecerii graniţei în mod fraudulos devine tot mai bine organizată.
Unele victime sunt ademenite prin reclame la locuri de muncă atrăgătoare. Altele sunt vândute de rude, cunoştinţe sau prieteni de familie. Traficanţii aleg comunităţile sărace şi îşi fac apariţia în timpul unei secete sau înainte de strânsul recoltei, când este lipsă de hrană, pentru a convinge familiile sărace să-şi vândă fetele pentru sume mici de bani.
Problema este larg răspândită. Deşi cea mai mare parte a traficului are loc în Asia, apare destul de mult şi în Africa şi America Latină. Recent, Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la creşterea traficului de femei în Europa de est – se estimează că aproximativ 500.000 de femei au fost forţate să se prostitueze. Conform unui raport al CIA, aproximativ 50.000 de femei şi copii sunt duşi în SUA în fiecare an sub diverse pretexte şi sunt forţaţi să se prostitueze, să muncească abuziv sau să devină servitori. Puţine cazuri ajung în justiţie.
Sărăcia şi inechitatea sunt cauzele de bază ale traficului. Discriminarea de gen în cadrul familiei şi al comunităţii, precum şi toleranţa faţă de violenţa îndreptată împotriva femeilor şi a copiilor, au şi ele un rol important. Lipsa legislaţiei corespunzătoare şi a voinţei politice de a aborda această problemă, politicile de imigrare restrictive, globalizarea industriei sexuale şi implicarea reţelelor transnaţionale de crimă organizată sunt alte cauze ale acestei probleme.
